Despre cafea

Aici gasiti cafea macinata sau boabe, cofeinizata sau decofeinizata de la branduri renumite precum Lavazza, illy, Jacobs, Dallmayr, Tchibo, L’or si Vergnano, cafea turceasca de la Mehmet Efendi, sortimente de cafea capsule de la A Modo Mio, Piacetto si Tasimo, dar si o varietate de aparate de cafea.

Arabica versus Robusta

Exista peste 100 de tipuri de cafea, iar cele populare sunt Arabica si Robusta. In lume, cultura de Arabica este de 75% (Brazilia conduce topul), iar Robusta ajunge la 25% (mai ales in Vietnam). Diferenta dintre cele doua, tine de gust, locurile si conditiile unde sunt cultivate si, bineinteles pret. Primul lucru ce le diferentiaza este nivelul de cafeina. O ceasca de cafea Arabica contine 70 g de cafeina, iar Robusta are aproape de doua ori mai mult cafeina, in jur de 120 g. Arabica contine mai multa apa si tinde sa aiba un gust bland, dulceag, cu arome fructate. Pe de alta parte, Robusta are un gust mai dur, ce aduce a cereale, iar nota finala este una de alune. In general, cafeaua Robusta este considerata inferioara, comparata cu Arabica. Totusi Robusta este folosita in multe blend-uri de cafea, datorita calitatii cremoase pe care o da, in general, unei cafele.

Gustul cafelei in functie de zonele principale de cultivare

Zonele principale unde exista plantatii de cafea sunt America de Sud si Centrala, Africa (Kenya si Etiopia) si in tarile exotice precum Jamaica si Hawaii. Din aceste zone isi iau si cei de la Lavazza, illy, Dallmayr si Tchibo cafeaua.

Cafeaua ce provine din zona ce include Caraibe, Columbia, Mexic, Panama, Costa Rica, Peru si Brazilia are o aciditate mare si o aroma dulceaga, mai ales daca boabele sunt prajite mediu spre putin.

In urma procesarii cafelei cultivate in Asia, Indonezia si insulele din Pacific, aciditatea ei va fi scazuta si aroma mai dura, iar subtonurile florale vor iesi la suprafata, daca boabele vor fi prajite foarte bine.

Cafeaua din Africa si Orientul mijlociu are intensitate medie si o aroma complexa de ciocolata, citrice si chiar vin. Prajirea boabelor se face pana cand acestea de inchid la culoare.

Aciditatea cafelei

Aciditatea unei cafele tine de senzatia de efervescent sau vibrant pe care o simti pe limba, de indata ce beti o cafea buna, facuta corect. O cafea cu o aciditate potrivita este una care va lasa un gust clar, iar una cu prea putina aciditate va va da un gust plat si monoton. Aciditatea cafelei nu se refera la echilibrului acido-bazic al alimentelor sau la senzatia de arsura la stomac. In plus daca o cafea are gustul amar, este semn ca boabele au fost intens prajite sau cafeaua nu a fost pregatita cum trebuie si nu ca este acida. 

Metode de preparare a cafelei

Odata ce ati ales cafeaua, aveti la dispozitie mai multe tipuri de preparare care presupun folosirea unui ibric, french press, moka, cafetiera cu filtru sau espressor.

• Cafetiera cu filtru este una dintre cele mai populare metode de prepare a cafelei. O cafea la filtru va fi una mai slaba fata de una obtinuita prin fierbere. Tot ce trebuie sa faci este sa pui apa in rezervor, un filtru si cantitatea dorita de cafea. Cafeaua este gata, cand se scurge toata apa din rezervor in cana. Daca folositi filtru de hartie, trebuie sa stiti ca acesta absoarbe uleiul din cafea, ulei ce contine compusi care pot ridica nivelul de colesterol.
• Ibricul Moka va da posibilitatea sa faceti o cafea concentrata astfel: se umple cu apa partea de jos, iar in partea de sus se pune cantitatea de cafea macinata dorita. Ibricul se pune pe foc si in momentul cand incepe sa sfaraie, cafeua este gata.
• French press-ul este un recipient de sticla si o sita, iar cafeaua facuta astfel are un grad mare de cofeina si un gust puternic. Dupa macinare, cafeaua se pune in french press, este adaugata apa fierbinte, se lasa in jur de cinci minute la macerat, se impinge sita prin pistonul aferent, astfel incat zatul se precipita la fundul vasului si cafeau este gata de consumat.
• Masina de cafea sau espresssorul presupune trecerea apei calde printr-un filtru care contine cafea macinata si compresata. Cafeaua de la espressor are de regula o aroma puternica si un strat de spuma.

Beneficiile cafelei

• Consumata in doze moderate (intre doua si patru cesti pe zi), cafeau va ofea multiplele beneficii prin cafeina continuta, cunoscuta in primul rand pentru efectul ei energizant, prin care se favorizeaza puterea de concentrare, capacitatea de invatare si memorare.
• Cafeaua este un antioxidant puternic si consumul ei micsoreaza aparitia diabetului de tip 2, bolilor cardiovasculare, dementa sau Parkinson.
• Cafeaua ajuta la slabire, atunci cand este consumul ei este dublat de miscarea fizica. O ceasca de cafea bauta cu o ora inainte de efort fizic, va mobiliza grasimea din corp sa actioneze precum o sursa de combustibil pentru miscare.
• Cafeaua are un efect stimulator asupra tubului digestiv, este un bun diuretic, combate constipatia si imbunatateste digestia.
• Cafeina amelioreaza starile depresive, prin faptul ca activteaza neurotransmitatorii precum dopamina si serotonina, responsabili de starea in care te afli.

Cafeaua fara cofeina sau cafeaua decofeinizata poare fi consumata fara nicio problema seara, chiar inainte de culcare. Acest tip de cafea pastreaza elementele antioxidante si este recomandata femeilor gravide, hiperstensivilor si persoanelor agitate sau nervoase.

Recomandare de consumare a cafelei

Pe cat posobil preparati intotdeauna cafeaua din boabe proaspat macinate. Nu va indulciti prea mult cafeaua, si daca puteti, sariti peste adaugarea de zahar, sirop, frisca, lapte condensat sau lapte normal. Produsele lactate contin multe grasimi care pot duce la cresterea nivelului de colesterol rau din sange.

Folositi in cafea, in loc de lapte de vaca, lapte neindulcit, cu continut mic de grasimi, cum ar fi cel vegetal din soia sau alune.